Care este elementul care ar adăuga valoare unei implicări istorice retrospective cu Grecia și politica sa externă în perioada 1928-32? La urma urmei, Grecia era atunci, ca și acum, o țară mică a cărei comportament extern avea un impact nesemnificativ asupra sistemului internațional, a protagoniștilor săi și a principalelor sale probleme.

În opinia noastră, următoarea serie de motive face ca studiul relațiilor externe ale Greciei să fie interesant. Primul este poziția sa geopolitică. Grecia face parte dintr-un sistem de state care include cinci națiuni vecine de dimensiuni și putere comparabile. Dacă statele italiene ale Renașterii și scena europeană a secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea sunt exemplele tipice, Balcanii perioadei interbelice sunt cea mai apropiată abordare posibilă a echilibrului de putere "clasic". Toți protagoniștii trebuiau să se monitorizeze constant unul pe altul și să-și ajusteze politicile în funcție de mișcările celorlalți. Popoarele din Balcani, pe lângă faptul că erau competitori raționali cu interese specifice, erau și moștenitori ai unor tradiții istorice îndelungate. Acest lucru explică ostilitatea și prejudecățile unuia împotriva celuilalt, care au marcat memoria popoarelor. Astfel, în determinarea politicii lor externe, trebuiau să ia în considerare și variabile emoționale. Prin urmare, cadrul balcanic ne oferă oportunitatea de a examina nu doar interacțiunile dinamice dintr-un sistem dat, ci și influența exercitată asupra acestuia de supraviețuirea vechilor sentimente și viziuni. [...]

(din introducerea cărții)