"Turbanurile inamicilor au trecut / ca flacăra care arde paiele", ne amintește un vechi zicală militară, înainte de a ne asigura că "Grecia nu moare niciodată". Cu toate acestea, propriile noastre turbane au comis multe acte în timpul trecerii lor, în orașe și sate cu o "compoziție etnologică" foarte diferită de ceea ce susțineau susținătorii Marelui Ideal. De la Giannitsa și Kilkis în 1912-1913, până în Epirul de Nord în 1914 și în interiorul Asiei Mici în 1919-1922, acțiunile armatei grecești și ale grupurilor paramilitare care o însoțeau (sau o înlocuiau) au fost marcate de atrocități, nu foarte diferite de cele comise de adversarii lor în aceeași perioadă. [...]

Această înregistrare a laturii întunecate a războaielor "decadei glorioase" este subiectul acestei cărți. Pentru scrierea ei, au fost folosite în principal jurnale și memorii ale soldaților greci, în combinație cu material arhivistic inedit sau publicat. În anexe speciale, sunt conturate probleme precum tragedia Pontului, masacrele turcokritikoi în 1897 sau victimele ocupației bulgare din Macedonia de Est în timpul Primului Război Mondial.