Rod al grijii și muncii colective, "Sursele de Istorie Juridică" adună surse fundamentale ale istoriei instituțiilor și dreptului, acoperind, cât mai reprezentativ posibil, un cadru cronologic extrem de extins, de la Grecia antică la Roma, Bizanț, stăpânirea venețiană, stăpânirea otomană și până la Decretul Regenței din 23 februarie/7 martie 1835. Textele selectate provin din întregul spectru al surselor utilizate de istoricul juridic - legislative, administrative, literare, istoriografice, epigrafice, papirologice - și cuprind toate aspectele stabilirii, promulgării și aplicării regulilor juridice: legislație, jurisprudență, teorie juridică și practică. Structura volumului urmează distincția doctrinară între dreptul public, privat și procedural, facilitând studiul comparativ al soluțiilor juridice adoptate în aceleași probleme critice ale organizării politice și instituționale a vieții umane, în timpuri și societăți foarte diferite.